Masajul reflexogen se efectueaza de catre specialistul in reflexologie sau de catre pacient – automasaj. In situatia automasajului, pacientul trebuie sa cunoasca ce afectiune are, care sunt zonele reflexogene corespondente afectiunii lui, ordinea si timpii pentru fiecare zona reflexa, perioada optima pentru terapie, etc.
Atat reflexoterapeutul cat si pacientul trebuie sa adopte pozitii confortabile, relaxante, astfel incat comunicarea reflexoterapeut – pacient sa faciliteze realizarea campului bioenergoinformational si usurarea procesului de dizlocare a toxinelor in vederea eliminarii lor din organism.
Picioarele pacientului trebuie sa fie amplasate pe un suport – scaunel, pat, fotoliu – la nivelul genunchilor terapeutului. In cazul masajului plantar este indicat ca pacientul sa stea culcat cu fata in sus, picioarele intinse iar reflexoterapeutul se va aseza la picioarele pacientului.
Din aceasta pozitie se va schimba in pozitii laterale stanga – dreapta sau ventral in functie de zonele reflexogene ce urmeaza sa fie abordate. Masajul se face prin presare si prin miscari circulare.
Cand se actioneaza pe zone intinse sensul de lucru este dinspre calcai spre degete pentru a nu perturba curentul circular limfatic care, este incetinit datorita afectiunilor existente. Zona reflexogena a intestinului gros se actioneaza reflexogen respectand sensul de evacuare a continutului intestinal.
Durata sedintelor de terapie si numarul zonelor reflexogene supuse actiunii masajului vor fi strict individualizate in functie de rezultatele reflexodiagnosticului coroborat cu diagnosticul alopat si starea clinica a pacientului.
Nu este indicat sa prelungim timpul alocat reflexoterapiei din motive de “zel profesional” si sa dizlocam toxine care cantitativ sa depaseasca capacitatea de eliminare a rinichiului si de detoxifiere a ficatului, splinei sau preluarea lor in sistemul limfatic.